Stresul – un cuvânt pe care îl auzim din ce în mai des, utilizat pentru a defini o stare de oboseală, iritare, epuizare psihică, disconfort general resimțit pe o perioadă mai mare de timp.
În relația cu activitatea profesională, stresul este legat de performanțe reduse la nivel individual și de grup, de lipsa motivației, conflicte, stări tensionate în relațiile interumane, implicare redusă în realizarea sarcinilor de muncă, fluctuație de personal etc.
O parte din factorii care pot favoriza apariția stresului pe care i-am întâlnit frecvent în mediul de muncă sunt legați de:
– Suprasolicitarea determinată de volumul mare de muncă
– Stabilirea unor termene de timp nerealiste pentru finalizarea unor activități
– Salarizare și beneficii financiare neadecvate la volumul și complexitatea sarcinilor de serviciu
– Interes și motivație reduse pentru job-ul respectiv
– Obiective profesionale greu de realizat
– Relațiile de muncă (comunicare dificilă, conflicte în cadrul organizației etc.)
– Lipsa de predictibilitate privind evoluția carierei profesionale
– Dezechilibru între viața profesională și cea personală; rezolvarea unor sarcini de serviciu în afara programului oficial de muncă
Enumerarea acestor factori nu este limitativă. În funcție de particularitatea mediului de muncă, la acești factori, pot fi adăugați și alții, iar efectul lor în timp este determinat de modul în care sunt percepuți de fiecare persoană și în funcție de cum se simte aceasta afectată în viața de zi cu zi, precum și de capacitatea fiecăruia de a-și dezvolta mecanisme adaptative pentru a face față acestor factori și a obține rezultatele dorite.
Cum faci față stresului de la locul de muncă:
– Conștientizează reacțiile proprii pentru fiecare situație care produce stres sau o stare de disconfort
– Delimitează clar timpul de muncă de viața personală
– Discută cu șeful ierarhic și stabilește de comun acord termene realiste de finalizare a unor activități profesionale
– Realizează împreună cu responsabilul HR un plan de carieră care să faciliteze acumularea de noi competențe, în concordanță cu interesul tău profesional
– Valorifică pauza din timpul serviciului pentru a te deconecta complet, pentru o perioadă scurtă de timp, de la sarcinile profesionale
– În concediu, deconectează-te complet de la activitățile profesionale și petrece timpul în concordanță cu preferințele tale
Prin prezentele rânduri am dorit să readuc în atenție o problemă de actualitate, ce afectează constant performanța individuală, de grup și organizațională, dar pentru diminuarea sau rezolvarea căreia se investesc resurse puține sau, de cele mai multe ori, nu este percepută ca o prioritate și nu este avută în vedere în planurile de dezvoltare a unei companii.
Pentru a identifica din timp factorii care pot genera stres într-o companie, un prim pas ar fi orientarea atenției către oamenii care lucrează acolo, către felul cum se raportează fiecare la locul de muncă, cum îl percepe și cum înțelege să răspundă prin comportamentul, atitudinile sale în activitatea profesională.
Un instrument deosebit de util pentru a evalua starea de spirit a oamenilor dintr-o companie este diagnoza climatului organizațional care oferă date ce pot fi incluse în deciziile de management ale companiei.
De asemenea, conceptul de wellbeing se impune din ce în ce mai mult în managementul resurselor umane, concept definit ca bunăstare, adică starea de bine, de echilibru, de confort psihic al angajaților la locul de muncă. Această bunăstare în activitatea profesională este asociată cu performanța, eficiența, implicarea, motivarea, încrederea, siguranța, satisfacția profesională.
Evaluarea psihoaptitudinală care să identifice nivelul de wellbeing al angajaților (gândire pozitivă, stres și reziliență, vitalitate și energie etc.) este recomandată pentru a dezvolta diferite programe care să aibă ca obiectiv crearea unui mediu de lucru pozitiv, care să sprijine performanța și dezvoltarea profesională a fiecărui om din organizație.
